Să ne mai amuzăm - Prima dată la școală

 

Neutralitatea religioasă nu înseamnă eliminarea Bisericii din spațiul public

 

Neutralitatea religioasă nu înseamnă eliminarea Bisericii din spațiul public

Despre școală, libertatea de conștiință, cooperarea stat–culte și memoria istorică a educației și filantropiei

O fotografie de la deschiderea unui an școlar, în care alături de reprezentanți ai unei instituții publice apar și preoți, a devenit prilej pentru o afirmație categorică: dacă România este un stat neutru religios, instituțiile statului nu ar trebui să invite reprezentanți ai niciunei confesiuni. Afirmația pornește de la o premisă adevărată, dar îi atribuie neutralității un înțeles pe care legislația românească nu îl formulează astfel.

Top 10 citate despre educație. Educația schimbă vieți | Citate și gânduri care inspiră

 

Sunt profesor John W. Schlatter

 

Sunt profesor

John W. Schlatter

 

M-am născut în clipa în care, pentru prima dată, o întrebare a țâșnit de pe buzele unui copil.

Am fost multe persoane, în multe locuri.

Eu sunt Socrate, care îi provoacă pe tinerii Atenei să descopere idei noi prin puterea întrebărilor.

Eu sunt Anne Sullivan, care a deschis tainele universului în palma întinsă a lui Helen Keller.

Eu sunt Esop și Hans Christian Andersen, care au descoperit adevărul prin nenumărate povești.

Eu sunt Marva Collins, luptând pentru dreptul fiecărui copil la educație.

Numele celor care au practicat această profesie răsună asemenea unei galerii de onoare a omenirii: Booker T. Washington, Buddha, Confucius, Ralph Waldo Emerson, Leo Buscaglia, Moise și Iisus Hristos.

Dar sunt și aceia ale căror nume și chipuri au fost demult uitate, însă ale căror lecții și caracter trăiesc mai departe în realizările elevilor lor.

Am plâns de bucurie la nunțile foștilor mei elevi. Am râs cu inima plină de fericire la nașterea copiilor lor. Și am stat cu capul plecat, în durere și nedumerire, lângă morminte săpate prea devreme pentru vieți mult prea tinere.

De-a lungul unei singure zile sunt chemat să fiu actor, prieten, asistent medical și medic, antrenor, căutător de obiecte pierdute, împrumutător de bani, șofer, psiholog, părinte de rezervă, vânzător, diplomat și păstrător al speranței.

Dincolo de hărți, grafice, formule, verbe, povești și cărți, în realitate nu am avut niciodată doar cunoștințe de predat. Elevii mei au de învățat, înainte de toate, să se descopere pe ei înșiși. Și știu că este nevoie de întreaga lume pentru ca un om să afle cine este cu adevărat.

Sunt un paradox. Vorbesc cel mai puternic atunci când ascult cel mai mult. Cele mai mari daruri ale mele sunt cele pe care le primesc cu recunoștință de la elevii mei.

Bogăția materială nu este unul dintre scopurile mele. Eu sunt un căutător neobosit de comori, mereu în căutarea unor noi ocazii prin care elevii mei să-și pună în valoare talanții și să descopere darurile care, uneori, zac ascunse sub povara neîncrederii în sine.

Sunt unul dintre cei mai privilegiați oameni care muncesc.

Un medic are bucuria de a aduce o viață pe lume într-o singură clipă minunată.

Eu am privilegiul de a vedea acea viață renăscând în fiecare zi prin întrebări noi, idei noi și prietenii noi.

Un arhitect știe că, dacă își construiește cu grijă opera, aceasta poate dăinui secole.

Un profesor știe că, dacă zidește cu iubire și adevăr, ceea ce construiește va dăinui pentru totdeauna.

Sunt un luptător. În fiecare zi duc o bătălie împotriva presiunii grupului, a negativismului, a fricii, a conformismului, a prejudecăților, a ignoranței și a nepăsării.

Dar nu lupt singur.

Am aliați puternici: Inteligența, Curiozitatea, Sprijinul părinților, Individualitatea, Creativitatea, Credința, Iubirea și Bucuria. Toți vin în ajutorul meu cu o putere de neînfrânt.

Și cui îi datorez această viață minunată pe care am privilegiul să o trăiesc?

Vouă, părinților și întregii societăți.

Pentru că mi-ați făcut cea mai mare onoare pe care o poate primi un om: mi-ați încredințat cea mai de preț contribuție a voastră la veșnicie — copiii voștri.

De aceea, am un trecut bogat în amintiri.

Am un prezent plin de provocări, aventură și bucurie, pentru că îmi este îngăduit să-mi petrec fiecare zi alături de viitor.

Sunt profesor... și-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceasta, în fiecare zi.

De ce ora de Religie contează: înainte de a o critica, trebuie să o cunoaștem

 

De ce ora de Religie contează: înainte de a o critica, trebuie să o cunoaștem

 

Este trist să vezi cum oameni care nu cunosc aproape nimic despre disciplina Religie își dau cu părerea despre ea și ajung chiar să susțină sesizări la Curtea Constituțională, explicându-ne „cum stau lucrurile”.

Mulți dintre cei care comentează nici măcar nu știu că în școlile din România se studiază religie confesională, iar istoria religiilor este cu totul altceva. Sunt două discipline diferite, cu obiective, conținut și metodologie distincte. A le confunda demonstrează tocmai lipsa unei informări minime înainte de a emite judecăți categorice.

Înainte de a cere schimbarea unei discipline studiate de milioane de elevi, poate ar fi mai înțelept să înțelegi despre ce este vorba. Dezbaterea este binevenită, dar ea trebuie să pornească de la cunoașterea faptelor, nu de la prejudecăți sau sloganuri.

Iar un anumit partid politic ar face mai bine să se preocupe de propriile probleme și de situația propriului președinte, în loc să transforme ora de Religie într-o temă de confruntare politică. Educația copiilor merită mai mult decât dispute ideologice și calcule electorale.

Religia nu înseamnă doar acumularea unor informații despre credință. Ea înseamnă formarea omului.

Într-o lume în care copiii și tinerii sunt bombardați zilnic de informații, opinii și modele de viață, ora de Religie rămâne unul dintre puținele spații în care se vorbește despre iubire, respect, iertare, responsabilitate, adevăr și demnitatea fiecărei persoane.

Studierea religiei nu urmărește doar cunoașterea Bibliei sau a tradițiilor creștine, ci dezvoltarea caracterului. Îi ajută pe elevi să înțeleagă cine sunt, care este sensul vieții, de ce este important să facă binele și cum pot construi relații bazate pe respect și iubire.

Marile valori care au modelat cultura europeană – compasiunea, solidaritatea, grija față de aproapele, dreptatea și libertatea – își au rădăcinile în tradiția creștină. Fără cunoașterea religiei, înțelegerea istoriei, artei, literaturii și identității noastre culturale rămâne incompletă.

Ora de Religie nu este despre constrângere, ci despre dialog, reflecție și libertatea de a pune întrebări. Este o invitație la descoperirea lui Dumnezeu și, în același timp, la descoperirea propriei conștiințe.

O societate are nevoie de oameni bine pregătiți profesional, dar și de oameni cu principii. Iar educația adevărată nu formează doar minți strălucite, ci și suflete frumoase.

„Înțelepciunea este mai de preț decât mărgăritarele și toate comorile nu se pot asemăna cu ea.” (Pildele lui Solomon 8, 11)

Dependente, droguri, tineri, educatie, religie, ispita, libertate, scoala, prevenire, viata sanatoasa

 O prezentare pentru clasele V-VI despre pericolul dependențelor, explicată pe înțelesul copiilor prin exemple simple și imagini sugestive. Lecția arată cum ispita poate părea atractivă, dar duce la pierderea libertății, și îi încurajează pe elevi să aleagă binele, prietenii sănătoase și curajul de a spune „nu”.

Puterea de a spune NU – demnitate, caracter și credință în fața provocărilor

 

puterea-de-a-spune-nu-demnitate-caracter-i-credin-a-in-fa-a-provocarilorfrom Hrabalexandru

Să ne mai amuzăm (I)

 

Omagierea Unirii Principatelor Române în Școala Gimnazială Satchinez

Omagierea Unirii Principatelor Române în Școala Gimnazială Satchinez from Hrab Alexandru on Vimeo.

Scrisoarea unui profesor de Religie către foștii săi elevi

Dragii mei elevi,

Aceste rânduri sunt despre voi.

Voi sunteți niște învingători!

Pentru voi timpul de acum este un final, dar este și un nou început. De acum depinde de voi să transformați acest final într-o binecuvântare și începutul într-o satisfacție deplină. Aș vrea să priviți înainte ca să puteți vedea ce drum luminos vă așteaptă și din când în când să vă întoarceți privirea și înapoi cu recunoștință față de toți cei care s-au străduit și ne-am străduit să sădim ceva în voi, dar și cu iertare, oferindu-ne iertare pentru acele momente când nu ne-am ridicat la înălțimea așteptărilor voastre și când nu am găsit cuvintele potrivite prin care să pansăm rănile voastre. Știu că ați avut și dureri și răni și nu am fost niște „medici” străluciți.

Toți ochii sunt pe voi! Dar voi sunteți curajoși, inteligenți și cu multă putere! Am nădejdea că în ceea ce vă așteaptă veți reuși!

Mai înainte de a crede noi, (părinți, învățători, profesori), în voi și în posibilitățile voastre sufletești și trupești, știu pe Altcineva, o Persoană, care crede în voi și care v-a semănat aici pe pământ ca să „vă duceți și roadă să aduceți roadă, iar roada voastră să rămână” (Ioan 15, 16) spre bucuria voastră și apoi a noastră a celor ce v-am prețuit și vă prețuim, iar aceea Persoană este Dumnezeu.

Gândul acesta, că Dumnezeu crede în voi trebuie să vă rămână în minte și în suflet. Îmi place să cred că voi sunteți pământul cel bun și sămânța cunoștințelor a dat rod: una o sută, alta şaizeci, alta treizeci (cf. Matei 13, 8) și nu numai acum, ci va mai da rod și în viitor.

Eu, personal, dacă ar fi să vă caracterizez aș spune exact aceste cuvinte: „Am învățat mul de la dascălii mei, mai mult de la colegii mei și cel mai mult de la elevii mei” (Rabinul Chanina). Da, m-ați învățat foarte multe și vă sunt recunoscător!

Urmați-vă visurile!

Purtați frumosul cu voi și semănați frumosul prin vorbele și faptele voastre!

Faceți gesturi de bunătate!

Simțiți cele mai frumoase lucruri și locuri cu inima!

Fiți originali!

Fiți liberi!

Iubiți!

Trăiți!

Lăsați să se reverse bunătatea din voi!

Bucurați-vă de viață!

            Și trăiți cu gândul la Dragostea lui Dumnezeu, de care vă doresc să aveți parte!

            „Toate visurile noastre se pot îndeplini – dacă avem curajul să le urmăm” (Walt Disney).

Scrisoarea unei mame către elevii săi

Scrisoarea unei mame către elevii săi

,,Nu fiți trişti că s-a terminat, Fiți veseli că s-a întâmplat!”

Pe parcursul anului şcolar, v-am spus mereu „dragi copiluți", iar voi aţi simţit că într-adevăr mi-aţi fost şi îmi sunteţi dragi. V-am considerat întotdeauna pe toţi copiii mei de la şcoală, n-am făcut niciodată vreo diferenţă între voi şi am încercat, cât am putut de bine, să vă înţeleg în orice clipă şi bucuriile, şi micile voastre probleme, să creez o atmosferă de lucru caldă, din care să lipsească stresul şi teama. 

Să vă fac să veniţi cu drag în clasa noastră în fiecare zi, unde să vă simţiţi liberi şi preţuiţi la adevărata voastră valoare...V-am arătat iubirea şi respectul meu prin conştiinciozitate, seriozitate, punctualitate, corectitudine, prin tot ceea ce am făcut împreună pe parcursul acestui an.

M-am bazat întotdeauna pe trăsăturile voastre pozitive de caracter, pe ceea ce aţi avut mai bun fiecare dintre voi, considerând că aşa voi reuşi să vă fac să va deschideţi frumos asemeni petalelor unei flori. Şi, într-adevăr, am reuşit în acest fel să vă liniştesc pe cei mai nerăbdători, să vă dau curaj şi încredere celor timizi, să vă fac atenţi atunci când unii dintre voi eraţi distraţi, să vă dau la toţi certitudinea că, împreună, vom reuşi să trecem peste toate hopurile şi să ajungem cu bine la capătul drumului. V-am considerat partenerii mei în educaţie, v-am ascultat şi v-am respectat întotdeauna părerile.

 M-am bucurat pentru progresul fiecăruia dintre voi, oricât de mic a fost el, şi am găsit mereu un cuvânt de laudă, pentru a vă stimula şi a vă îndemna să aveţi încredere în forţele voastre, să continuaţi, fiindcă sunteţi pe drumul cel bun. M-a preocupat în mod deosebit educarea voastră în spiritul omeniei, al cinstei, al respectului faţă de voi înşivă, în primul rînd, şi apoi faţă de ceilalţi, educarea în spiritul muncii şi-al hărniciei.

Aş vrea să pot da timpul înapoi... Să-i primim iarăşi cu aplauze şi cu vorbe de laudă pe „olimpicii” noştri, de la limba română şi matematică, să-i încurajăm pe toţi participanţii şcolii noastre la diferite concursuri județene, naționale şi internationale, să fim iarăşi mândri de rezultatele obținute, să simţim că toate inimile bat cu aceeaşi forţă şi tărie şi sunt pe aceeaşi lungime de undă. 

Privind în urmă, totul ni se pare acum atât de simplu şi de uşor.

La toamnă, veţi păşi în clasa a V-a... Nu trebuie să fiţi speriaţi, deoarece aveţi cunoştinţe, priceperi şi abilităţi care să vă ajute să faceţi faţă cu bine cerinţelor începutului de ciclu gimnazial. Voi trebuie doar să continuaţi munca, să nu vă daţi bătuţi la primul insucces, să fiţi mereu conştiincioşi şi perseverenţi. Vă doresc să păşiţi încrezători spre clasa a V-a, să creşteţi frumoşi şi sănătoşi la trup şi la minte, să învăţaţi cu sârguinţă, spre bucuria părinţilor voştri şi, desigur, şi spre bucuria mea. 

Vă doresc să străluciţi cât mai frumos, să ardeţi şi să răspândiţi lumină în jurul vostru, să lăsaţi urme pe unde veţi trece...Şi, indiferent de înălţarea voastră în zborul vieţii, străduiţi-vă cât veţi putea de mult să rămâneţi mereu OAMENI...

Cu toată dragostea mea pentru voi,

Doamna învăţătoare Nicoleta Kadar

Sursa: https://www.facebook.com/nicoleta.kadar/posts/1694312970658592

De ce să te (mai) faci profesor în România?

Rectorul UVT, Marilen Pirtea, cere ”șase măsuri de bun-simț” pentru dascăli

Rectorul UVT, Marilen Pirtea, cere ”șase măsuri de bun-simț” pentru dascăli

El a lansat un apel către guvernanți de Ziua Cadrelor Didactice (World Teachers’ Day).

Respectul și responsabilitatea față de dascăli, față de educație, se citesc în acțiunile guvernanților, nu în declarațiile publice ale acestora. A putea preda liber, fără constrângeri, a preda în libertate și a da astfel forță dascălilor, a-i face mai puternici este un dar, susține rectorul Universității de vest din Timișoara. ”Mă văd nevoit a sublinia abordarea greșită a administrației social-democrate, care consideră că singura măsură a respectului față de dascăli este salariul, nici această abordare nefiind însă lipsită de capcane. Nu doresc să fac referire la înșelătoria din spatele măririlor salariale, ci să subliniez faptul că dincolo de remunerarea corectă, guvernul este dator educației, dascălilor, cu o serie de măsuri de bun-simț.

Astfel, am creionat șase demersuri care pot fi realizate „din stilou”, fără întârziere, măsuri care au în mijlocul lor profesorul și elevul. Domnilor guvernanți, vreți să demonstrați respect față de DASCĂLI? Faceți-le cadou, de ziua lor, aceste șase inițiative pe care le puteți implementa cu ușurință, numai voință să aveți.

1.      Scoateți condica de prezență din școli, dascălii nu sunt funcționari în uzine. Chiar dacă sunt plătiți din bani publici, ca și universitarii și medicii, activitatea dascălilor are alt specific, normarea ca la uzină nu este potrivită, este jignitoare și este frustrantă!

2.      Debirocratizați evaluarea profesorilor și lăsați dascălii să se ocupe în primul rând de elevii lor. Restructurați grila de evaluare a dascălilor din preuniversitar prin eliminarea aspectelor birocratice din aceasta și introduceți și/sau creșteți ponderea activităților cu elevii și a rezultatelor acestora măsurate prin progresul școlar. Așa vom valoriza dascălii care au o contribuție însemnată la educația elevilor lor.

3.      Lăsați dascălul să-și aleagă singur materialele auxiliare. Cadrul didactic are capacitatea, dreptul și chiar obligația să-și elaboreze și/sau selecteze auxiliarele didactice, un învățământ centrat pe elev nu are nevoie de auxiliare aprobate de la minister. Preselecția unor auxiliare este o insultă adusă competențelor profesionale ale cadrelor didactice din preuniversitar. Avem manuale aprobate de minister, este suficient.

4.      Organizați concursuri pe bune pentru directorii de școală și pentru inspectorii școlari. Încetați cu favoritismele, cu impunerea oamenilor de partid în poziții de conducere și lăsați aceste locuri pentru specialiști recunoscuți de colegii lor.

Citiți mai multe directe de la Sursă: http://evz.ro/rectorul-uvt-cere-sase-masuri-de-bun-simt-pentru-dascali.html?&page=1

Mărturii despre ora de Religie

Metoda K-W-L (Know – Want to know – Learned) (Știu – Vreau să știu - Am învățat)

Metoda K-W-L (Know – Want to know – Learned)

(Știu – Vreau să știu - Am învățat)

            Definiție: K-W-L este metoda utilizată în vederea valorificării cunoștințelor și experiențelor anterioare ale elevilor, în vederea optimizării învățării.

Etape în utilizarea metodei

1.      Profesorul anunță tema care urmează să fie supusă dezbaterii, iar apoi realizează pe

tablă un tabel în care va nota: ceea ce știu deja elevii, ceea ce doresc să știe, iar la sfârșitul activității, ceea ce au învățat despre subiectul aflat în discuție.

Știu/cred că știu	Vreau să știu	Am învățat

2.      Elevii notează pe o fișă, individual sau în perechi, ideile pe care le cunosc referitor

la tema propusă, precum și ceea ce doresc să știe.

3.      Ideile notate pe fișe de către elei vor fi discutate cu întreaga clasă, iar cele care sunt

acceptate de către întreg colectivul sunt scrise în tabel.

4.      Neclaritățile/ așteptările elevilor, identificate pe baza discuțiilor, vor fi scrise în co-

loana a doua a tabelului.

5.      Se realizează transmiterea cunoștințelor/ se analizează materialele complementare

(casete video, articole din ziar etc.) în vederea clarificării problemelor necunoscute sau neînțelese de elevi,

6.      Elementele noi, desprinse în urma discuțiilor, vor fi trecute în coloana a treia.

Această etapă presupune comunicarea noilor cunoștințe, dar și compararea acestora u noțiunile studiate anterior și cu expectanțele elevilor, exprimate în primele două coloane. Pot fi puse următoarele întrebări: Care sunt noile cunoștințe dobândite? Cum răspund acestea la întrebările inițiale? Care întrebări au rămas fără răspuns? Există răspunsuri pentru care nu am formulat întrebări? Ce ați dori să aflați în plus despre acest subiect?

Aspecte legate de utilizarea metodei

Este important ca fiecare elev să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere, pe parcursul discuțiilor.

În măsura în care anumite întrebări ele elevilor nu-și găsesc răspuns pe parcursul activității, profesorul va reveni în activitățile (orele) următoare la fiecare dintre acestea.

Este necesar să se realizeze o cât mai bună legătură între ceea ce elevii cunosc deja din lecțiile anterioare, ceea ce-și doresc să cunoască și nivelul de cunoaștere atins de ei la finalul lecției[1].

---

[1] Dorin Opriș, Monica Opriș, Metode active de predare-învățare, ed. Sf. Mina, Iași, 2008, pp. 112-113.

loading..

Dragi elevi

Dragi elevi,

         Deschideți-vă pământul sufletesc pentru a primi sămânța pe care fiecare profesor o sădește, pentru că doar așa puteți aduce rod bun. Culegeți mierea din toate materiile care vi se predau. Priviți materiile ca pe niște flori care abundă în nectar. Străduiți-vă să învățați la fiecare materie. Nu ascultați basmele celor care spun, multe la număr, că nu au rost, pentru că în viitor nu vă veți folosi de ele sau pentru că veți urma un alt liceu, un alt profil. De exemplu, nu poți fi întotdeauna bun la matematică, dar străduiește-te să o înveți, pentru că ea te ordonează, de va ajutat când ai un material lung și greu de învățat. La literatură citește tot, doar așa vei avea un vocabular bogat, învață biologia, pentru ca să fii pregătit pe când te vei îmbolnăvii. Și exemple pot continua despre folosul religiei, fizicii, chimiei, logicii, limbilor străine, muzicii, ed. plastice etc.

Nu uitați că prin profesorii voștri vă vorbește Hristos. Ascultați-i și prețuiți-i ca pe proprii voștri părinți. Tratații cu respect și căutați părțile bune în fiecare dintre ei. Doar așa veți vedea că ei vă vor deveni nu doar prieteni, ci părinți. Nu îi judecați după faptul că nu sunt întotdeauna calmi, că nu au timp să vă asculte, că v-au nedreptățit la note. Gândiți-vă că poate în astfel de momente au aflat că cineva drag lor suferă sau că au pierdut pe cineva drag ori poate că nu au terminat la timp o lucrare. Poate la rândul lor au fost certați de alte persoane sau au avut o oră puțin mai dificilă. Vă garantez că în ciuda acestor probleme acești oameni vă iubesc și își doresc tot binele pentru voi.

Iubiți elevi, voi sunteți mădulare (fiecare) în parte (I Corinteni 12, 27) ale trupului școlii și împreună suntem cu toții mădulare ale Trupului lui Hristos – Biserica - . „Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună” (I Corinteni 12, 27), de aceea, fiți sigur că atunci când suferă un elev, suferă o școală întreagă și viceversa, când suferă un profesor.

         Porniți plini de curaj în noul an care vă așteaptă. Puneți înainte de toate pe Hristos și faceți totul ca pentru Hristos. Sunt sigur că veți avea numai bucurii. Profitați de acest timp al tinereții și bucurați-vă de ea. Faceți-vă prieteni în viața reală, prieteni adevărați și cu care să mergeți spre Împărăția Vieții. Faceți din clădirea școlii a doua voastră familie. Pentru că până la urmă școala este o mare familie.

         Mult succes și Dumnezeu să vă trimită pe Duhul Său cel Sfânt să vă lumineze mintea spre a înțelege toate învățăturile pe care le primiți. Dumnezeu crede în voi!