Am folosit următorul text și exercițiile + filmul (știu că nu este ortodox, dar este o variantă modernă a Pildei).
Pilda Fiului Risipitor
Iisus
a mai spus o pildă despre ceea ce înseamnă să fii pierdut şi despre pocăinţă:
„Era
odată un om care avea doi fii. Cel mai tânăr i-a cerut tatălui să-şi împartă
averea şi să primească din ea partea care i se cuvenea. După ce a primit-o,
şi-a părăsit casa părintească şi s-a dus să petreacă într-o ţară îndepărtată
unde şi-a risipit întreaga avere ducând o viaţă plină de plăceri. Când nu a mai
avut ce cheltui, s-a întâmplat ca în aceea ţară să se facă o foamete mare;
atunci a cerut ajutorul unuia dintre locuitorii acelei ţări, care l-a pus să-i
păzească porcii.
După
câtva timp ajunsese atât de flămând, încât ar fi mâncat şi din roşcovele pe
care le mâncau porcii, dar nu i se îngăduia!
Dându-şi
seama de mizeria în care ajunsese, şi-a adus aminte de tatăl său şi de faptul
că până şi slujitorii tatălui duceau o viaţă îndestulată, în timp ce el era
gata să piară de foame. În aceste condiţii, s-a hotărât să se întoarcă acasă şi
să-i ceară iertare tatălui său, sperând că va fi primit înapoi, chiar şi ca
simplu slujitor. Şi s-a gândit să-i spună tatălui aceste cuvinte: «Tată, am
greşit mult faţă de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.
Primeşte-mă, te rog, ca pe unul dintre slujitorii tăi!».
Luând
această hotărâre, tânărul a pornit înapoi spre casă. Pe când era el încă
departe, tatăl –a văzut, a alergat bucuros în întâmpinarea lui şi l-a
îmbrăţişat, sărutându-l.
Cu
ochii scăldaţi în lacrimi, fiul său i-a zis: «Tată, am greşit mult faţă de
tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău».
Tatăl,
însă, de bucurie nu l-a mai lăsat să-i ceară primirea înapoi ca un simplu
slujitor, ci l-a primit cu toată inima ca pe fiul său de odinioară.
Dar
aceea tatăl le-a poruncit slujitorilor să îl îmbrace pe fiul său cu haina cea
dintâi (simbol al redobândirii stării de curăţie a inimii pe care o avusese la
început), ă îi pună pe mână inel (simbol al demnităţii împărăteşti, al
stăpânirii de sine) şi să pregătească un ospăţ din viţelul îngrăşat (ca semn că
tatăl îl face părtaş la tot ce are), pentru a sărbători împreună bucuria
regăsirii (bucuria întoarcerii la Dumnezeu).
«Să
mâncăm şi să ne veselim, căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut
era şi s-a aflat», a zis tatăl.
În
vremea aceasta fiul cel mare era la muncă pe câmp. Când a venit şi s-a apropiat
de casă, a auzit de departe cântece şi jocuri şi a întrebat pe una dintre
slugi, ce se întâmplase în lipsa sa. Aflând de la acea slugă că tatăl său
făcuse un ospăţ de bucurie că s-a întors fratele său, s-a mâniat li nu a mai
vrut să intre în casă. Atunci a ieşit chiar tatăl şi l-a rugat să intre. Dar el
tot nu a vrut şi i-a spus tatălui său pe un ton de reproş: «De atâţia ani îţi
slujesc şi niciodată nu ţi-am călcat porunca, dar mie nu mi-ai dat niciodată
nimic, nici măcar un ied, să mă veselesc şi eu cu prietenii mei! Când a venit,
însă, acest fiul al tău care ţi-a irosit averea, pentru el ai înjunghiat
viţelul cel îngrăşat şi ai făcut un asemenea ospăţ!».
Drept
răspuns, Tatăl îi aminteşte că acest fiul al său este totuşi fratele lui,
pentru a cărui întoarcere şi izbăvire ar trebui să se bucure şi el: «Fiule, tu
întotdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuie să ne veselim
şi să ne bucurăm, căci fratele tău mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a
aflat».
(Luca 15, 11-32)
Grupa
I
1.
Care
sunt trăsăturile de caracter ale tatălui. Încercuieşte-le pe cele care se
potrivesc:
Drept, iertător, smerit (cu
părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător, răbdător,
blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.
2.
Alege
răspunsul corect.
·
Fiul
cel tânăr reprezintă pe:
a)
orice
om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.
b)
omul
care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.
·
Plecarea
nesăbuită a fiului celui mai mic de acasă reprezintă:
a)
părăsirea
dreptei credinţe, alegerea unei vieţi trăite în robia păcatului.
b)
trezirea
din păcat şi nădejdea că va fi iertat.
Grupa
II
1.
Care
sunt trăsăturile de caracter ale fiului celui tânăr. Alege-le pe cele pozitive
şi pe cele negative şi notează-le în două coloane în caiet. Drept, iertător,
smerit (cu părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător,
răbdător, blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.
2.
Alege
răspunsul corect.
·
Tatăl
celor doi fii Îl reprezintă pe:
a)
Dumnezeu
(Tatăl ceresc).
b)
omule
care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.
·
Primirea
fiului risipitor de către tatăl său cu braţele deschise Îl reprezintă pe:
a)
orice
om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.
b)
Dumnezeu
care primeşte cu bucurie în Împărăţia Sa, şi pe cei păcătoşi care se întorc la
El, nu numai pe cei drepţi.
Grupa
III
1.
Care
sunt trăsăturile de caracter ale fiului celui mare. Alege-le pe cele pozitive
şi pe cele negative şi notează-le în două coloane în caiet. Drept, iertător,
smerit (cu părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător,
răbdător, blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.
2.
Alege
răspunsul corect.
·
Fiul
cel mare este:
a)
orice
om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.
b)
omul
care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.
·
Hotărârea
fiului risipitor de a se întoarce acasă reprezintă
a)
trezirea
din păcat şi nădejdea că va fi iertat.
b)
părăsirea
dreptei credinţe, alegerea unei vieţi trăite în robia păcatului.
