Se afișează postările cu eticheta Teatru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Teatru. Afișați toate postările
duminică, 12 noiembrie 2023
joi, 2 februarie 2023
vineri, 27 ianuarie 2023
miercuri, 23 noiembrie 2022
marți, 22 noiembrie 2022
luni, 14 noiembrie 2022
joi, 13 octombrie 2022
vineri, 20 mai 2022
marți, 1 martie 2022
joi, 3 februarie 2022
sâmbătă, 22 ianuarie 2022
luni, 26 noiembrie 2018
Nașterea lui Iisus (sceneta)
Nașterea lui Iisus
Piesă religioasă adaptată pentru
a fi prezentată în biserică sau pe scenă în cadrul serbărilor școlare. Sunt 12
personaje: Maica Domnului, Iosif, doi îngeri, steaua, păstorul, craii:
Baltazar, Melchior și Gașpar, moș Crăciun și doi povestitori. Piesa este
prezentată pe solee, iar personajele intră în scenă pe rând.
Decorul: În fundal, un panou pe care
este picată peștera cu animale. În fața panoului pe fân și paie stau Iosif și
Maria cu Pruncul așezat în iesle (un coș de nuiele). Deasupra panoului, în
dreptul Pruncului Iisus, o stea mare cu raze lungi care ajung până la iesle.
Undeva, mai în față, ușor lateral, un foc (neaprins, sugerat de coceni,
vreascuri, lanternă, celofan roșu), lângă care stă păstorul. Tot în față, dar
în partea opusă sunt pregătiți îngerașii, steaua și cei trai crai. În fața
acestui decor, cortina. Moș Crăciun și colindătorii intră de afară și se așază
în fața cortinei lângă povestitori.
Recuzita:
Maica Domnului – o cămașă lungă albă și pelerină albastră, ține în brațe
Pruncul (o păpușă înfășată), iar pe capul ei și al pruncului – aureole. Iosif –
cămașă lungă albă, pelerină maro. Îngerii – rochițe albe, aripi, coronițe din
beteală argintie. Steaua – rochiță galbenă, împodobită cu beteală aurie, poartă
în mână o stea mare. Păstorul – costum național. Craii – cămăși lungi legate la
mijloc cu șnur împletit, iar pe cap coroane. Moș Crăciun – costum tradițional.
Povestitorii – pantaloni negri, cămașă albă, papion.
(În
fața cortinei sunt doi povestitori)
Povestitor
1: Când vine Zâna Iarnă, cu primii fulgi de nea
Se
scutură din nori, de Sfinte Sărbători.
Povești
cu îngerași, pentru copii poznași
Povești
cu Sfinți Părinți, pentru copii cuminți
Povești
cu Moș Crăciun, pentru copiii buni.
(Se aud colindători sunând din zurgălăi și
colindând împreună cu Moș Crăciun).
Moș Crăciun: Primiți colinda?
(Povestitorii îi invită înăuntru. Aceștia
intră colindând):
Colind: Moș Crăciun.
Povest. 2: De ce sunt veseli toți acum? E
sărbătoarea de Crăciun!
E
ziua în care ne-a sosit, din cer copilul, Sfânt Iubit;
Pe
drum numai colindători, în straie de sărbători
Și
pe la case din Ajun, umblă iubitul Moș Crăciun.
M. Crăciun: Am venit și-n seara asta, ca-n tot anul negreșit
Să
sărbătorim cu toții, praznicul cel Preamărit.
(Unul dintre povestitori îi aduce un scaun
lui Moș Crăciun și îi spune):
Povest. 1: Îl poftim pe Moș Crăciun să se
așeze, și cu drag va povesti,
Despre
Nașterea cea Sfântă, ce lumea o va mântui.
M. Crăciun: A fost odată un copilaș, născut într-o livadă,
În
grajd, afară din oraș, și atât era de drăgălaș,
Că
mii și mii de îngerași s-au coborât să-l vadă.
Și
când era să se nască, ieșit-a în țară poruncă regească,
Ca
toți să meargă și să se-nscrie, înc etatea lor de obârșie.
Și
din Galileea, de la Nazaret, mergea și Maria cu Iosif cel drept
Pân-la
Vifleem orașul vestit, unde-și căutară loc pentru dormit
Și
unde Fecioara Maria L-a născut pe Hristos, Mesia.
(Se deschide cortina, iar povestitorii și
Moș Crăciun se retrag în stânga și-n dreapta).
Îngerul 1 (dreapta): Dulce copilaș
Ceresc, ce te naști pe lume,
Vino,
noi Îți dăruim casa cea mai bună.
Îngerul 2: (Stânga): Dulce Copilaș Ceresc, Fiu de Maică
Sfântă
Vino,
cei ce te iubesc, cu iubire-ți cântă.
Colind: Astăzi S-a născut Hristos.
(Îngerii vor lua pe rând pruncul în brațe
de la Maica Domnului în timp ce recită).
Îngerul 1: O, ești frumos ca Adevărul,
strălucitor și minunat,
Ce-n
limpezimea lui e veșnic, atotputernic și curat.
Îngerul 2: O, ești frumos ca și Iubirea,
dumnezeiescul har mărit,
Iubirea
care ca și tine, e fără margini și sfârșit.
Îngerul 1: O, ești frumos cum e Nădejdea,
din jertfa inimii fierbinți
Ce
pentru o clipă fericită, adună ani de suferinți.
Îngerul 2: O, ești frumos cum e Credința,
curată și de neclintit,
Mereu
mai mare, mai frumoasă, dar cea dintâi până la sfârșit.
Îngerul 1: O, ești frumos ca Mântuirea,
ce-a șters atât adânc alean,
Și-arată
veșnic mai frumoasă, din zi de zi, din an în an.
Îngerul
2: O, ești frumos cum de
frumoasă e numai Frumusețea Ta
Mi-e sufletul pe veci Iisuse,
robit și fermecat de ea.
Iosif: În fața Ta îmi plec ochii
umezi, cu suflet copleșit de drag
Strălucitoarea Ta frumusețe,
uimit m-a îngenunchiat în prag.
Și-mi uit și zbuciumul și lupta
și-ntregul plânset dureros,
Și te privesc uimit Iisuse, o
ești frumos, așa frumos.
Maica
Domnului (cu Pruncul în brațe): Ce
nume scump ai Tu Iisuse, fiul sufletului meu,
Mireasma
ta dumnezeiască, îmi umple sufletul mereu.
Nimic
pe lume nu mă-ncântă, nu mă vrăjesc și nu mă atrag
Comoara
mea de veșnicie, ești numai Tu, Iisuse drag.
(Maica așează Pruncul
în iesle).
M. Crăciun: Îngerii au coborât, la păstori de i-au trezit
Îndemnându-i
ca să meargă, pe Hristos și ei să-L vadă.
Îngerul
1: Treziți-vă păstori, vă
aducem veste bună,
Astăzi s-a
născut Hristos, Mesia cel luminos.
(Îngerii după ce trezesc păstorii, se
așează jos în stânga și în dreapta ieslei).
Păstorul: Ciudat vis am mai visat, îndată ce m-am culcat
Să
mergem la Vifleem, pe Mesia să-L vedem.
Parcă
cerul s-a deschis, să mergem că nu e vis.
Fraților,
să ne grăbim, pe Mesia să-L găsim,
Cu
daruri să ne închinăm, bucurie să aflăm.
Colind: Trei păstori.
(Păstorul merge la iesle și pune darul său
lângă Prunca, apoi se așază lângă îngerași. În acest timp apare Steaua).
Povest. 2: Iată că și Steaua pe cer strălucește
Și din răsărituri la toți povestește:
Că
aici în lume sub un cer frumos,
S-a
născut Domnul (Iisus) Hristos....
Steaua: Sunt Steaua ce-a răsărit, pe bolta cea cerească
Nașterea
lui Iisus Hristos, la toți să o vestească.
Colind: Steaua
sus răsare (strofele 1, 2 și 3).
(Steaua aduce în scenă pe cei trei crai).
Baltazar: Suntem trei magi călători, crai ca frații iubitori
Din țări
îndepărtate am plecat,
După
o stea ce s-a arătat, pe cerul înseninat,
În
Ierusalim cum am ajuns, steaua-n nori ni s-a ascuns.
Melchior: Și ne-a fost a ne plimba, prin oraș a întreba:
Unde
știți că S-a născut, un împărat de curând?
Căci
mult am călătorit și cu daruri am venit.
Gașpar: Când Steaua lui am zărit, lumea am călătorit
După
dânsa am venit, tocmai de la Răsărit.
Vrem
să mergem să-L vedem, daruri scumpe să Îi dăm
Și
Lui să ne închinăm.
Povest. 1: Auzind acestea, Irod împărat, pe crai îndată i-a chemat
Întrebându-i
curios de nașterea lui Hristos
Rugându-i
să-i dea de știre, să meargă și el să se-nchine.
Povest. 2: De la Irod dacă au plecat, steaua iar s-a arătat
Din
oraș dacă au ieșit, steaua iar li s-a ivit.
Steaua: Crailor,
mă veți urma, drumul eu voi lumina,
La
sălașul lui Crăciun, unde-i născut Domn Preabun.
Povest. 1: Și-au mers pân’ce Steaua a stat, unde-a fost Iisus
culcat:
În
staulul oilor, lângă ieslea boilor,
Ieslea
îi era culcușul, fân și paie așternutul.
Mieii,
blând spre el suflau și căldură îi dădeau
Iar
îngerașii-i cântau.
Colind: Trei
Crai de la Răsărit.
Povest. 2: Daruri scumpe i-au adus și înaintea Lui le-au pus
Aur,
smirnă și tămâie, cum în Sfânta Carte scrie.
Baltazar: Doamne, Împărate sfinte, aducem a noastră.
De
la noi ca să primești aceste daruri cerești.
Melchior: Eu Melchior mă numesc și tămâie-ți dăruiesc.
Gașpar: Eu Gașpar mă numesc și smirnă îți dăruiesc.
Baltazar: Eu Baltazar mă numesc, aur eu îți dăruiesc.
(Craii, după ce oferă darurile și se
închină, se vor așeza jos lângă îngeri).
Povest. 1: După ce s-au închinat, craii au mers
și s-au culcat,
Un
înger s-a arătat și în vis sfat lor le-a dat:
Îngerul 1: Sunt îngerul Rafael și trimis de Dumnezeu,
Ascultați
ce vă spun eu:
Voi
spre casă când plecați, pe altă cale să apucați,
Știre
lui Irod nu-i dați, căci el nu e bucuros,
De
nașterea lui Hristos.
Povest. 2: Craii s-au întors acasă, cu vestea cea mai frumoasă,
Și
înapoi când au purces, pe altă cale au mers,
Precum
le-a fost lor zis, de înger noaptea în vis.
M. Domnului: Culcă-te, copilul meu, dăruit de Dumnezeu,
Culcă-te
pe fân uscat, de noi toți înconjurat.
Peștera
se face casă, ieslea leagăn de mătasă,
Unde
Te-ai născut plat, fiule de Împărat.
Povest. 1: Nașterea lui Iisus Hristos fericită, lui Irod i-a fost urâtă
Nouă
ne-e mult iubită, că-i de Dumnezeu ursită
De
aceea o mărim și așa noi glăsuim:
Toți: Pace peste tot să fie, între oameni
bucurie,
Căci de-acum S-a
născut, Domnul Sfânt pe acest pământ.
Colind: Praznic luminos.
M. Crăciun: Se cuvine de Crăciun, tot omul să fie bun,
Cei
mai mici și cei mai mari, mai ales pruncii școlari
Toți
acum să ne adunăm, să mergem să colindăm,
Pe
Hristos ce S-a născut, într-o iesle-n așternut,
Că
acest Pruncuț frumos, s-a născut spre al nost’ folos,
Să
ne scape de pieire, să ne aducă fericire.
Colind: În
seara de Moș Ajuns.
Toți: Nașterea lui Hristos să vă fie cu folos,
[1] Din an în an. 77 de colinde și 7 scenete,
ediția a IV-a îngrijită de preot Vasile D. Suciu, ed. Partoș, Timișoara, 2016, pp.
129-134.
duminică, 18 decembrie 2016
Abonați-vă la:
Postări (Atom)