Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie - Marina Cristina Maria

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie - Marina Cristina Maria

Liceul Teoretic Periam

Programul artistic face parte din manifestările dedicate concursului „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”.

Bucuria de a trăi - clasa a III-a: Proiect didactic+fișă de lucru+icoană+filmuleț

Fișa se gășește și aici: http://www.didactic.ro/materiale-didactice/bucuria-de-a-trai-fisa-de-lucru
Proiectul se găsește și aici: http://www.didactic.ro/materiale-didactice/bucuria-de-a-trai-proiect-de-lectie
Proiectul+icoană aici (fără film): http://www.mediafire.com/download/wd23o5gkteohyib/bucuria_de_a_tr%C4%83i_proiect_III_didact.docx

Bucuria de a trăi clasa a III-a

Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul from Hrab Alexandru on Vimeo.

loading..

Săptămâna Patimilor - Clasa a IV-a (Prescurtat)

Până unde trebuie să meargă bunătatea unui profesor de religie în relațiile cu elevii de la clasă?

Până unde trebuie să meargă bunătatea unui profesor de religie în

relațiile cu elevii de la clasă?

Arhimandritul Teofil Părăian

            Mai întâi de toate, un profesor de religie trebuie să știe că-i profesor de religie și să-și facă datoria. În ce sens? Să-i învețe pe elevi religie după programa analitică pe care o are de la autoritatea bisericească sau de la autoritatea de învățământ.

            În ceea ce privește învățătura, să-și facă lecțiile, să și le pregătească, să le predea, să ceară ce lecțiile să fie învățate și să socotească religia ca materia cea mai importantă, pentru că, de fapt este cea mai importantă. Dacă nu înveți la fizică, la chimie, poate că nu-ți trebuie niciodată fizica sau chimia în viață, dar religia oricum îți trebuie în viață. Religia este ceva ce îl însoțește pe om în toate zilele vieții lui, până la moarte și la moarte și-apoi bineînțeles că și-n veșnicie. Așa că un profesor de religie trebuie să fie foarte serios.

            Când era eu elev la liceu și aveam religie – am învățat și eu religie la liceu, și la gimnaziu, și la școala primară - , religia era prima în catalog: întâi era religia, apoi româna, latina și ce mai studiam noi. Și-apoi urmau fizica, chimia, matematica și celelalte.

            Așa că un profesor de religie trebuie să fie serios ca orice alt profesor… și să nu-și închipui elevii că trebuie să aibă note mari la religie, că „doar e religie”. E religie, dar trebuie să învețe la religie tot așa cum învață la matematică, cum învață la istorie… Să nu-și închipuie un profesor de religie că o să-i câștige pe elevi dacă-i trece cu vederea^[1].

---

[1] Arhimandritul Teofil Părăian, Din ospățul credinței, ed. A II-a, ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2006, pp. 671.

loading..

Rugăciunea pentru părinți - Clasa I (fișă tip felicitare)

Rugăciunea pentru părinți - Clasa I (fișă tip felicitare)

     Am editat o fișă (nu mai știu unde am găsit imaginea originală) de lucru care poate fi folosită ca felicitare pe care elevii să o ducă acasă atunci când la clasa I se predă lecția: Pentru cine mă rog. Învăță rugăciunea, colorează și apoi decupează după contur.

Fisă tip felicitare: Rugăciunea pentru Părinți

loading..

Dascăl de religie fiind, cum poți aduce la Hristos pe copiii pe care familiile lor Îi țin departe de bucuriile de care vorbeați

Dascăl de religie fiind, cum poți aduce la Hristos pe copiii pe care familiile lor

Îi țin departe de bucuriile de care vorbeați[1]?

Maica Siluana Vlad

          

  Domnul Inspector este aici? De la religie? Părintele consilier cultural este? Dacă da, văr rog, puneți mâinile așa la ureche ca să nu auziți ce spun acum: Să nu faceți ce scrie în programă! Dacă respectați programa nu-i aduceți la Biserică, maică, îi faceți să fugă de la Biserică. Spuneți așa acolo, câteva idei, să nu vină părintele să vă controleze, puțin din temă și după aceea stați de vorbă cu ei. Că ei sunt teribili de grozavi, dar nu cred, li se pare că nu cred. Au lucrat numai cu sinapse din alea care nu cred, nu? Dar ai au probleme, ei au întrebări și, încet, încet, dacă dumneavoastră credeți în Dumnezeu, imposibil să nu le faceți poftă. Imposibil. Să avem ce să le arătăm, dar să-i lăsăm omului timp să vadă. Lăsați-le timp să vă pună în inferioritate, să fie obraznici, acceptați, cu rugăciune, toate aceste perioade în care ei se revoltă și simt nevoia să fie mai grozavi decât dumneavoastră! Și Dumnezeu vă va învăța, vă va sufla! Sunt și situații imposibile, dar nici Dumnezeu n-a zis: „Aduceți-i pe toți la Mine!”. A zis numai: „iubiți-i pe toți și lăsați-i să vină la Mine”! cred că mai degrabă ar trebui să fim atenți să nu-i împiedicăm să meargă la Domnu, prin felul nostru de a fi. Faceți ce puteți și Dumnezeu lucrează restul. Pe mine m-a învățat Înaltul Serafim odată, când eram gata să cad în deznădejde și ziceam: „Da` degeaba mă mai duc acolo, mai bine să-mi fac rugăciunea minții mele în mănăstire, că iată, nu se schimbă nimic!” și mi-a zis Înaltul: „Maică, acum ai făcut păcat mare! Să te spovedești și să nu numeri niciodată, să nu socotești!” Că, știți, când David a făcut un recensământ a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Nu socotim noi ce am făcut pentru că Domnul e Cel ce face. Ai primit binecuvântate să lucrezi acolo, fă ce ai de făcut! Fă-ți cruce și mergi cu Domnul! Ia și o cruce în mână, așa ca mine… Nici nu știți cât ajută^[2]!

---

[1] Este vorba de bucuriile credinței.

[2] Monahia Siluana Vlad, Meșteșugul bucuriei, vol. 2, Doxologia, 2009, pp. 202-203.

loading..