Despre educația copiilor - citate în imagini (II)

 

Despre educația copiilor - citate în imagini

 

Sunt profesor John W. Schlatter

 

Sunt profesor

John W. Schlatter

 

M-am născut în clipa în care, pentru prima dată, o întrebare a țâșnit de pe buzele unui copil.

Am fost multe persoane, în multe locuri.

Eu sunt Socrate, care îi provoacă pe tinerii Atenei să descopere idei noi prin puterea întrebărilor.

Eu sunt Anne Sullivan, care a deschis tainele universului în palma întinsă a lui Helen Keller.

Eu sunt Esop și Hans Christian Andersen, care au descoperit adevărul prin nenumărate povești.

Eu sunt Marva Collins, luptând pentru dreptul fiecărui copil la educație.

Numele celor care au practicat această profesie răsună asemenea unei galerii de onoare a omenirii: Booker T. Washington, Buddha, Confucius, Ralph Waldo Emerson, Leo Buscaglia, Moise și Iisus Hristos.

Dar sunt și aceia ale căror nume și chipuri au fost demult uitate, însă ale căror lecții și caracter trăiesc mai departe în realizările elevilor lor.

Am plâns de bucurie la nunțile foștilor mei elevi. Am râs cu inima plină de fericire la nașterea copiilor lor. Și am stat cu capul plecat, în durere și nedumerire, lângă morminte săpate prea devreme pentru vieți mult prea tinere.

De-a lungul unei singure zile sunt chemat să fiu actor, prieten, asistent medical și medic, antrenor, căutător de obiecte pierdute, împrumutător de bani, șofer, psiholog, părinte de rezervă, vânzător, diplomat și păstrător al speranței.

Dincolo de hărți, grafice, formule, verbe, povești și cărți, în realitate nu am avut niciodată doar cunoștințe de predat. Elevii mei au de învățat, înainte de toate, să se descopere pe ei înșiși. Și știu că este nevoie de întreaga lume pentru ca un om să afle cine este cu adevărat.

Sunt un paradox. Vorbesc cel mai puternic atunci când ascult cel mai mult. Cele mai mari daruri ale mele sunt cele pe care le primesc cu recunoștință de la elevii mei.

Bogăția materială nu este unul dintre scopurile mele. Eu sunt un căutător neobosit de comori, mereu în căutarea unor noi ocazii prin care elevii mei să-și pună în valoare talanții și să descopere darurile care, uneori, zac ascunse sub povara neîncrederii în sine.

Sunt unul dintre cei mai privilegiați oameni care muncesc.

Un medic are bucuria de a aduce o viață pe lume într-o singură clipă minunată.

Eu am privilegiul de a vedea acea viață renăscând în fiecare zi prin întrebări noi, idei noi și prietenii noi.

Un arhitect știe că, dacă își construiește cu grijă opera, aceasta poate dăinui secole.

Un profesor știe că, dacă zidește cu iubire și adevăr, ceea ce construiește va dăinui pentru totdeauna.

Sunt un luptător. În fiecare zi duc o bătălie împotriva presiunii grupului, a negativismului, a fricii, a conformismului, a prejudecăților, a ignoranței și a nepăsării.

Dar nu lupt singur.

Am aliați puternici: Inteligența, Curiozitatea, Sprijinul părinților, Individualitatea, Creativitatea, Credința, Iubirea și Bucuria. Toți vin în ajutorul meu cu o putere de neînfrânt.

Și cui îi datorez această viață minunată pe care am privilegiul să o trăiesc?

Vouă, părinților și întregii societăți.

Pentru că mi-ați făcut cea mai mare onoare pe care o poate primi un om: mi-ați încredințat cea mai de preț contribuție a voastră la veșnicie — copiii voștri.

De aceea, am un trecut bogat în amintiri.

Am un prezent plin de provocări, aventură și bucurie, pentru că îmi este îngăduit să-mi petrec fiecare zi alături de viitor.

Sunt profesor... și-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceasta, în fiecare zi.

Hristos nu ne condamnă, ci ne cheamă la schimbare

 

Hristos nu ne condamnă, ci ne cheamă la schimbare

 

De ce îi deranjează pe unii religia? Pentru că Hristos este incomod. El nu vine să ne confirme patimile și păcatele, ci să ne cheme la schimbare. Hristos ne scoate din confortul egoismului și ne exorcizează de demonii lăuntrici ai urii, mândriei, desfrânării, lăcomiei, minciunii și răutății. El ne cere să ne lepădăm de omul cel vechi și să devenim oameni noi.

Hristos nu îngrădește libertatea, ci o eliberează. Libertatea adevărată nu înseamnă să faci orice dorești, ci să nu fii rob păcatului. El ne cere să iubim, să iertăm, să fim cinstiți, să nu furăm, să nu mințim, să ne stăpânim patimile și să trăim în adevăr.

Nu toți cei care critică religia au aceleași motive, însă este evident că mesajul lui Hristos rămâne incomod pentru o cultură care promovează adesea satisfacerea imediată a dorințelor și relativizarea binelui și a răului. Hristos ne amintește că vom da socoteală pentru viața noastră și că moartea nu este sfârșitul, ci începutul întâlnirii cu Dumnezeu. Tocmai acest adevăr este greu de acceptat pentru mulți.

Când se încearcă scoaterea religiei din școală, nu este pusă în discuție doar o disciplină, ci și unul dintre puținele spații în care copiii sunt învățați despre iubire, iertare, responsabilitate, demnitate și sensul vieții. O societate care renunță la formarea morală și spirituală riscă să piardă tocmai reperele care o țin unită și umană.

Hristos este incomod pentru că ne spune adevărul despre noi înșine. Dar tocmai acest adevăr este începutul vindecării și al adevăratei libertăți.

 

Carte: Encyclopedia of Christian Education

 Cartea poate fi descărcată de la acest link: https://b-ok.xyz/dl/5298267/dea171