Pilda Fiului Risipitor - material pentru clasa a VII-a

   Am folosit următorul text și exercițiile + filmul (știu că nu este ortodox, dar este o variantă modernă a Pildei).

Pilda Fiului Risipitor

Iisus a mai spus o pildă despre ceea ce înseamnă să fii pierdut şi despre pocăinţă:

„Era odată un om care avea doi fii. Cel mai tânăr i-a cerut tatălui să-şi împartă averea şi să primească din ea partea care i se cuvenea. După ce a primit-o, şi-a părăsit casa părintească şi s-a dus să petreacă într-o ţară îndepărtată unde şi-a risipit întreaga avere ducând o viaţă plină de plăceri. Când nu a mai avut ce cheltui, s-a întâmplat ca în aceea ţară să se facă o foamete mare; atunci a cerut ajutorul unuia dintre locuitorii acelei ţări, care l-a pus să-i păzească porcii.

După câtva timp ajunsese atât de flămând, încât ar fi mâncat şi din roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i se îngăduia!

Dându-şi seama de mizeria în care ajunsese, şi-a adus aminte de tatăl său şi de faptul că până şi slujitorii tatălui duceau o viaţă îndestulată, în timp ce el era gata să piară de foame. În aceste condiţii, s-a hotărât să se întoarcă acasă şi să-i ceară iertare tatălui său, sperând că va fi primit înapoi, chiar şi ca simplu slujitor. Şi s-a gândit să-i spună tatălui aceste cuvinte: «Tată, am greşit mult faţă de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Primeşte-mă, te rog, ca pe unul dintre slujitorii tăi!».

Luând această hotărâre, tânărul a pornit înapoi spre casă. Pe când era el încă departe, tatăl –a văzut, a alergat bucuros în întâmpinarea lui şi l-a îmbrăţişat, sărutându-l.

Cu ochii scăldaţi în lacrimi, fiul său i-a zis: «Tată, am greşit mult faţă de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău».

Tatăl, însă, de bucurie nu l-a mai lăsat să-i ceară primirea înapoi ca un simplu slujitor, ci l-a primit cu toată inima ca pe fiul său de odinioară.

Dar aceea tatăl le-a poruncit slujitorilor să îl îmbrace pe fiul său cu haina cea dintâi (simbol al redobândirii stării de curăţie a inimii pe care o avusese la început), ă îi pună pe mână inel (simbol al demnităţii împărăteşti, al stăpânirii de sine) şi să pregătească un ospăţ din viţelul îngrăşat (ca semn că tatăl îl face părtaş la tot ce are), pentru a sărbători împreună bucuria regăsirii (bucuria întoarcerii la Dumnezeu).

«Să mâncăm şi să ne veselim, căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat», a zis tatăl.

În vremea aceasta fiul cel mare era la muncă pe câmp. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit de departe cântece şi jocuri şi a întrebat pe una dintre slugi, ce se întâmplase în lipsa sa. Aflând de la acea slugă că tatăl său făcuse un ospăţ de bucurie că s-a întors fratele său, s-a mâniat li nu a mai vrut să intre în casă. Atunci a ieşit chiar tatăl şi l-a rugat să intre. Dar el tot nu a vrut şi i-a spus tatălui său pe un ton de reproş: «De atâţia ani îţi slujesc şi niciodată nu ţi-am călcat porunca, dar mie nu mi-ai dat niciodată nimic, nici măcar un ied, să mă veselesc şi eu cu prietenii mei! Când a venit, însă, acest fiul al tău care ţi-a irosit averea, pentru el ai înjunghiat viţelul cel îngrăşat şi ai făcut un asemenea ospăţ!».

Drept răspuns, Tatăl îi aminteşte că acest fiul al său este totuşi fratele lui, pentru a cărui întoarcere şi izbăvire ar trebui să se bucure şi el: «Fiule, tu întotdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuie să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat».

(Luca 15, 11-32)

Grupa I

1.      Care sunt trăsăturile de caracter ale tatălui. Încercuieşte-le pe cele care se potrivesc:

Drept, iertător, smerit (cu părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător, răbdător, blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.

2.      Alege răspunsul corect.

·         Fiul cel tânăr reprezintă pe:

a)      orice om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.

b)      omul care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.

·         Plecarea nesăbuită a fiului celui mai mic de acasă reprezintă:

a)      părăsirea dreptei credinţe, alegerea unei vieţi trăite în robia păcatului.

b)      trezirea din păcat şi nădejdea că va fi iertat.

Grupa II

1.      Care sunt trăsăturile de caracter ale fiului celui tânăr. Alege-le pe cele pozitive şi pe cele negative şi notează-le în două coloane în caiet. Drept, iertător, smerit (cu părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător, răbdător, blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.

2.      Alege răspunsul corect.

·         Tatăl celor doi fii Îl reprezintă pe:

a)      Dumnezeu (Tatăl ceresc).

b)      omule care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.

·         Primirea fiului risipitor de către tatăl său cu braţele deschise Îl reprezintă pe:

a)      orice om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.

b)      Dumnezeu care primeşte cu bucurie în Împărăţia Sa, şi pe cei păcătoşi care se întorc la El, nu numai pe cei drepţi.

Grupa III

1.      Care sunt trăsăturile de caracter ale fiului celui mare. Alege-le pe cele pozitive şi pe cele negative şi notează-le în două coloane în caiet. Drept, iertător, smerit (cu părere de rău pentru păcate), invidios, ascultător, neascultător, răbdător, blând, harnic, mânios, cumpătat, necumpătat, îndreptat spre căinţă.

2.      Alege răspunsul corect.

·         Fiul cel mare este:

a)      orice om credincios, care respectă poruncile lui Dumnezeu.

b)      omul care se îndepărtează de Dumnezeu, făcând păcate mari.

·         Hotărârea fiului risipitor de a se întoarce acasă reprezintă

a)      trezirea din păcat şi nădejdea că va fi iertat.

b)      părăsirea dreptei credinţe, alegerea unei vieţi trăite în robia păcatului.

loading..