Se afișează postările cu eticheta prof. Marius C. Cimpoae. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prof. Marius C. Cimpoae. Afișați toate postările

joi, 5 octombrie 2017

Dragi profesori MULȚUMIM! - prof. Marius C. Cimpoae



Dragi profesori MULȚUMIM!


            A fi profesor înseamnă a te ridica deasupra tuturor elevilor şi, totuşi, a te coborî ”la mintea lor”.
*A fi profesor înseamnă a fi capabil de a face 180 de lucruri în acelaşi timp, care nu au nicio legătură cu obiectul pe care îl predai.
*A fi profesor înseamnă a comunica zilnic tuturor elevilor cunoştinţe fundamentale pentru ei şi, în cele mai multe cazuri, să şi ai dreptate.
*A fi profesor înseamnă a-ţi găsi mai mult timp pentru alţii decât pentru tine.
*A fi profesor înseamnă a avea veşnic pe faţă un zâmbet care poate rezista reducerilor de salariu, copiilor cu probleme, părinţilor îngrijoraţi.
*A fi profesor înseamnă a-ţi continua meseria şi atunci când părinţii îţi pun fiecare mişcare la îndoială şi când alţii nu te susţin.
*A fi profesor înseamnă a avea 6 perechi de mâini, să ajungi să le faci pe toate, dar mai ales 3 perechi de ochi: o pereche să-l vadă pe elev aşa cum este el în realitate şi nu cum l-au etichetat alţii; altă pereche să fie plasată la spate pentru ca profesorul să vadă ce nu este de văzut, dar trebuie cunoscut; ochii din faţă sunt doar pentru a vedea cum se comportă copilul, pentru ca mai apoi să poată reflecta asupra acestui comportament şi să poată spune: “ Înţeleg şi cred în tine”.
*A fi profesor înseamnă a veni la muncă chiar şi când eşti bolnav, înseamnă a preda unei clase de copii care nu vor să înveţe, înseamnă a păstra un loc special în inima ta pentru copiii care nu sunt ai tăi, înseamnă a înţelege toate frământările prin care trec cei aflaţi în dificultate.
*A fi profesor înseamnă a avea inimă bună, dar şi dură uneori, înseamnă a juca câte o scenetă în fiecare oră cu alţi actori.
*A fi profesor înseamnă a avea pe obraz o lacrimă: pentru bucuria şi mândria de a vedea cum un copil reuşeşte să rezolve şi cea mai mică sarcină; pentru singurătatea copiilor cărora le e greu să se adapteze; pentru compasiunea faţă de sentimentele părinţilor. Lacrima pe obraz vine din durerea de a nu putea ajunge la unii copii şi dezamăgirea pe care o simt ei; vine când profesorul a stat un an sau mai mulţi cu o clasă şi trebuie să-şi ia rămas bun de la acei copii şi să fie gata să întâmpine o nouă generaţie.
*Cine poate să înţeleagă toate acestea, acela înseamnă că e profesor şi drumul lui, cu bucurii şi cu dezamăgiri, se va împleti cu destinul copiilor pe care îi va educa şi îi va pregăti pentru viaţă. via Daniel Alex Milencovici
Dragi colegi de pretutindeni, vă doresc tuturor sănătate şi înțelepciune, putere de muncă, dar şi realizări frumoase alături de elevii noştri!

prof. Marius C. Cimpoae

Faceți căutări pe acest blog